Recenzie ,,Cartea miracolelor” de K.J. Mecklenfeld

Ați vrea să găsiți Cartea Miracolelor în care să vă puteți scrie cea mai mare dorință și ulterior să se îndeplinească? Fiți cu băgare de seamă la dorință pentru că aveți dreptul la una singură și este iremediabilă!

Cartea Miracolelor se află pe Terria. Acolo există un echilibru între puterea pământului, a apei, a focului și a vântului. Când una din ele devine mai puternică se creează stricăciuni din lipsa echilibrului.

În trecut, pe Terria, un arhimagician al focului și-a dorit să devină cel mai puternic vrăjitor! Pentru a i se îndeplini dorința a scris-o în Cartea Miracolelor. Puterea lui a stricat echilibrul, iar ceilalți trei arhimagicieni și-au unit forțele împotriva răufăcătorului. Au ascuns obiectul magic, astfel încât să nu mai poată fi folosit pentru binele unei singure persoane, ci pentru interese comune.

Finn Stormwind este nepotul arhimagicianului vântului și se pregătește ca într-o zi să îi ia locul. Finn este lovit de un fulger misterios în urma căruia părul lui devine albastru, își pierde puterile magice și animagul lui se transformă într-un dragon azuriu numit Orlando.

Magistrul vrăjitor îi spune să se lase de vrăjitorie și să își caute altă meserie. Singurul lucru care îl mai face să spere este faptul că Orlando nu l-a părăsit și numai arhimagicienii foarte puternici au animagi dragoni. Majoritatea vrăjitorilor vânturilor au o pasăre animag.

Partea cea mai bună la animăluțe este că se pot schimba în funcție de modificările apărute în viața stăpânilor. După ce Finn a fost dat afară de la cursurile maestrului – vrăjitor și-a găsit piticul casei, numit Biskuit, ridicându-se de la sol ca un balon și plutind la o palmă de pământ.

Toată casa era răsturnată ca și cum cineva a căutat ceva insistent în ea.

În scurt timp, Finn face cunoștință cu Krantz, piticul de casă al bunicului.Acesta aduce o scrisoare de la bătrânul Stormwind în care scria că Finn este invitat la solstițiul de vară din acel an, la o întâlnire unde vor fi prezenți și ucenicii celorlalți arhimagicieni.

Krantz trebuie să îi aducă bătrânului Stormwind și o carte intitulată ,,Legendele Terriei”. Finn află despre cartea miracolelor și speră să fie adevărată pentru a o găsi ca să își treacă dorința de a-și recupera puterile magice.

Finn ajunge la întâlnirea arhimagicienilor, face cunoștință cu ei și se împrietenește cu doi ucenici. Al treilea, ucenicul arhimagicianului focului, are un animag șopârlă care era cât pe ce să omoare un alt animag ursuleț. Finn îl pune la punct, iar el își trimite șopârla să îl ardă. Din fericire este salvat de Tallisa, ucenica cu puterile apei.

Cei trei prieteni sunt avertizați de bătrânul Stormwind să nu calce în turnul vântului pentru că este foarte periculos.

Copiii nu țin cont de avertisment și deschid ușa turnului cu ajutorul cuvântului „POPOCATEPETL”. Unul din ei atinge din greșeală un bombinoi foarte adorabil! Din nefericire s-a înmulțit și a început să muște copiii. Bunicul lui Finn salvează ucenicii folosind vraja „Returobombino”.

Bărbatul le-a spus că bombinoii sunt printre cele mai inofensive creaturi din turn și că micuții pot să îi vină de hac unui elefant într-un sfert de oră!

Finn își întreabă bunicul despre existența cărții miracolelor și acesta îi confirmă existența.

În cartea cu legende, din care a aflat băiatul despre obiectul magic, a găsit o foaie împăturată pe care era o ghicitoare scrisă cu litere aurii. Băiatul nu a înțeles sensul acesteia, dar după ce a făcut cunoștință cu ucenicele arhimagicienilor s-a decis să le arate și lor ghicitoarea, în speranța de-a afla răspunsul.

Pe nepusă masă bunicul îi spune lui Finn că trebuie să plece și se va întoarce abia peste câteva zile, fiindcă de la Ținutul de la Răsărit (locul unde trăiește arhimagicianul focului) vin vești despre o mare primejdie.

Finn s-a decis să profite de ocazie și cu ajutorul ucenicelor să dezlege răspunsul ghicitorilor în speranța de a găsi cartea miracolelor înaintea ucenicului arhimagicianului focului. Acesta este amenințat că va fi renegat din funcția de ucenic, dacă nu îi aduce cartea miracolelor magistrului – vrăjitor.

Dacă va reuși Finn să își recapete puterile magice, să găsească cartea miracolelor și să facă față primejdiei care îl paște de la Ținutul de la Răsărit, vă las pe voi să aflați, citind romanul „Cartea miracolelor” de K.J. Mecklenfeld.

Părerea mea:

Mi-a atras atenția „Cartea miracolelor” imediat ce i-am văzut coperta pe Instagram și îmi doream foarte tare să o citesc. Apoi am primit-o din partea autoarei K.J. Mecklenfeld și am fost foarte emoționată pentru onoarea acordată.

Când am început-o, am avut așteptări uriașe, fiindcă sora mea a citit-o înaintea mea și nu am auzit nimic altceva trei zile decât laude dedicate cărții.

Pe urmă, am făcut cunoștință cu Finn și tristețea pe care o resimțea pentru că și-a pierdut puterile magice.

Biskuit și Krantz au fost personajele mele preferate pentru că erau incredibil de drăguți și îmi doresc cu ardoare un astfel de pitic.

Am trăit povestea la maximum, încercând să descifrez alături de ucenici ghicitorile scrise cu litere aurii.

Finalul a fost exact așa cum speram. Unele detalii le-am intuit corect spre marea mea surpriză!

Mi-a plăcut cartea atât de tare, încât am stat până la ora patru dimineața să o citesc și o declar una dintre cele mai bune cărți destinate copiilor. (Am înțeles de ce o lăuda sora mea!)

O recomand cu căldură!

Comanda-ți cartea de aici.

2 gânduri despre „Recenzie ,,Cartea miracolelor” de K.J. Mecklenfeld

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s